Săliştea și-a sărbătorit cultura și tradiția

”Dacă vreți să vă îndrăgostiți de Săliște, citiți ce a spus Nicolae Iorga către Lupaș!”

Capitala Mărginimii Sibiului, Săliștea, a fost timp de două zile, sâmbătă și duminică, în haine de sărbătoare.
O sărbătoare care a cuprins tot și pe toate, de la tineri și vârstnici, la iubitori de folclor până la cei de muzică ușoară, de la cinstirea memoriei înaintașilor, la simpozioane și conferințe, petreceri câmpenești sau cu DJ, în cadrul manifestării Zilele Culturale ale Oraşului Sălişte, organizate de Primăria  Sălişte pentru locuitorii oraşului şi ai satelor aparţinătoare.

Corul „Reuniunea Română de Cântări” din Săliște, Cvartetul Filarmonicii de Stat din Sibiu, Ansamblul Folcloric “Mărginenii” din Săliște, Rodica Popa Comăniciu, Andreea Vulcu, Ansamblul Folcloric “Ceata Junilor” din Sibiu, Traian Stoiţă, Camelia Cosma Stoiţă, Ovidiu Homorodean, Aurora și Săndel Mihai, Adrian Neamțu cu formația, Nineta Popa și Dumitru Teleagă au fost artiștii care au bucurat publicul cu recitalurile lor.

In memoriam Ioan Lupaș – ”Seara aceasta face mai mult decât o statuie ridicată”

Trecerea a 50 de ani de la moartea academicianului săliștean Ioan Lupaș a fost marcată, sâmbătă, printr-un parastas la Biserica Ortodoxă Săliște și un simpozion organizat în sala de festivități a școlii din localitate.

”În cadrul Zilelor Culturale ale Săliștei, la simpozionul In memoriam Ioan Lupaș, am trăit multe momente de reflecție asupra valorilor săliștene și asupra identității noastre românești. Mulțumim părintelui-profesor Constantin Necula și profesorului Sorin Radu pentru expunerile domniilor lor. De asemenea, mulțumim rectorului Universității Lucian Blaga din Sibiu, Ioan Bondrea, și rectorului Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, fost ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, pentru cuvintele de salut, precum și Mitropolitului Ardealului, Laurențiu Streza, pentru mesajul transmis către Săliște. Îi mulţumesc profesorului Gligor Ciortea, preşedintele Asociaţiei Reuniunea Mărginenilor şi profesorului Iacob Cătoiu, dar şi conducerii Liceului Ioan Lupaș din Săliște și tuturor celor care au fost prezenți”, a spus primarul orașului Săliște, Horațiu Dumitru Răcuciu.

Corul Reuniunii Române de Cântări a deschis simpozionul, dând pe deplin măsura măiestriei și talentului celor care formează astăzi unul dintre cele mai valoroase și vechi astfel de coruri din țară.

Despre Ioan Lupaș au vorbit profesorii Sorin Radu și Constantin Necula.

  • În Săliște și în satele aparținătoare s-au născut și au crescut 11 academicieni, Lupaș este unul dintre ei. Nu știu ce o fi în aerul sau în apa de aici, căci iată, la distanțe foarte scurte de timp, s-au născut personalități atât de importante, pe care le omagiem astăzi. Mă gândesc și la dumneavoastră, la sălișteni, ce greu trebuie să vă apese să aveți un asemenea trecut. Pentru că Săliștea era de departe cel mai important centru românesc, nu doar din Sibiu, ci din toată partea de sud a Transilvaniei. Mă uitam la frumosul cor și nu puteam să nu vă spun astăzi că acest port românesc, alb – negru, al Mărginimii, a fost născut aici, la Săliște”, a spus prof. univ. dr. Sorin Radu.

Simpozionul a fost încheiat de conf. univ. dr. Constantin Necula, care a vorbit despre valoarea unei astfel de manifestări: ”Seara aceasta face mai mult decât o statuie ridicată. Trecem peste statuile din parc fără să înțelegem că ele au suflet” şi a adăugat că cei care vor să se îndrăgostească de Sălişte să citească ce a spus Nicolae Iorga către Ioan Lupaş, în discursul său de răspuns la Academia Română.

”Un popor atât valorează – cât a trăit și a înțeles din Evanghelie”

Istoric, academician, profesor, ministru, om politic, preot, Ioan Lupaș a fost una dintre personalitățile marcante ale zonei, părintele Necula amintind că despre el istoricii spuneau că a dat sau a făcut ”o nouă ordine gospodărească”, ”o viață sufletească nouă”, ”un suflu foarte mare”, „amvonul are un nou glas„, „predicile tipărite într-o bibliotecă locală”, ”școala confesională îmbibată de idei naționale românești„, ”conferințele preoțești devin izvoare de orientare duhovnicească”.

  • Lupaș a fost un istoriograf îndreptat împotriva trădării naționale. A spus-o verde în față (îndrăznesc să spun tricolor, că verde sună un pic ciudat), tuturor acelora care confundau țara cu moșia proprie sau partidul propriu. Într-un fel sau altul, alături de Onisifor Ghibu, cred că sunt cei mai apartinici oameni care au reușit să le spună celorlalți că România nu este suma partidelor care conduc. Când ne lăudăm anii aceștia că ne-am bătut în izmene, cu baioneta la umăr la Mărăști și Mărășești, ar trebui să le arătăm obrazul politicienilor, care și acum i-ar trimite tot așa pe militari la bătaie„, a spus părintele Constantin Necula.

El a vorbit şi despre lecţiile pe care un popor trebuie să le înveţe din propriul trecut.

  • Trebuie să fim atenți și să învățăm deplin Lecția Istoriei. Iar Lecția Istoriei este limpede: numai acel om devine omul poporului său, care luminat de Dumnezeu și de cultura lui personală, îi poate face pe ceilalți să îl vadă pe Dumnezeu și cultura care merge mai departe. Am citat tot dintr-un fost ministru al Învățământului, Spiru Haret, care a creat Şcoala de astăzi și pe care noi îl uităm… nemernicii de noi. Și alergând după tot felul de însăilări și de invenții, uităm că un popor atât valorează – ca să citez tot dintr-un fost ministru al Învățământului, Simion Mehedinți – un popor atât valorează, cât a trăit și a înțeles din Evanghelie. În rest, sunt resturi”, a spus părintele profesor Constantin Necula.

„Dați copiilor burse Ioan Lupaș!”

Preotul sibian a făcut o trecere în revistă a principalilor oameni de cultură ai zonei, majoritatea preoţi şi a mărturisit că îi este drag să fie popă ardelean cu așa înaintași.

  • Să știți că oamenii dinaintea noastră nu trăiau doar pentru ziua de azi. Ce conștință au putut avea oamenii aceștia de vreme ce astăzi vorbim românește, purtăm tricolorul și nu ne este crucea ciumpăvită de seceră și ciocan! Ce taină se ascundea în inima lor de puteau să facă din noi ceea ce nu vom mai reuși să fim niciodată! Astăzi, când străbați satele Ardealului îți aduci aminte de poezia lui Păunescu, care vorbește despre cum izvorăște capul lui Mihai Viteazu din câmpia Tordei. Și întreabă capul lui Mihai Viteazu De ce-i în țară așa de mică? Şi răspunde câmpia Tordei: Din lipsa capului Măriei tale! Poate că un cap de Mihai Viteazu nu mai găsim. Dar o minte? O minte de Lupaș, o minte de Zaharia Boiu, o minte de, o minte de… ?„, a spus părintele Necula.

El i-a îndemnat pe reprezentanţii şcolii şi ai administraţiei locale să ofere copiilor burse: „Dați copiilor burse Ioan Lupaș pentru Facultatea de Istorie, dați copiilor burse D.D. Roșca pentru a urma filosofia, nu mult, dar să știe în numele cui sunt prezenți în mediul academic„, a spus Constantin Necula.
La final, el a arătat publicului o parte din cărţile scrise de Ioan Lupaş şi păstrate în bibliotecile din Sibiu.
Simpozionul a fost încheiat de un recital al Cvartetului Filarmonicii de Stat din Sibiu.

Spectacole pe toate gusturile şi petrecere la Marmeladă

Sute de invitaţi şi de sălişteni s-au bucurat de spectacolele în aer liber organizate de Primăria Oraşului Sălişte.
Seara de sâmbătă s-a încheiat cu o petrecere „La Marmeladă”, de la ora 20.00, unde tinerii au avut parte de o petrecere excepţională, fiind pentru prima dată când Zilele Culturale au inclus şi o petrecere cu muzică, DJ, dansuri, artificii, spectacole de lumini şi sunet.

Duminică, pe scena din Piaţa Junilor au urcat, spre încântarea publicului, interpreţi de muzică populară cunoscuţi şi apreciaţi în Mărginimea Sibiului, dar şi Ansamblul „Mărginenii” Sălişte şi Ansamblul Ceata Junilor.

 

  • Sperăm că această sărbătoare în care am încercat să includem manifestări pentru toate gusturile şi toate categoriile de vârstă, la care au fost aşteptaţi  săliştenii şi toţii locuitorii satelor aparţinătoare, a fost pe placul comunităţii noastre şi ne-a amintit, o dată în plus, că a fi săliştean este cu adevărat o mândrie„, spune Horaţiu Răcuciu, primarul oraşului Sălişte.

 

(www.tribuna.ro)

Related posts