Galeş

Sat aparţinând oraşului Sălişte, situat în continuarea reşedinţei aşezării, înspre vest, Galeş, cu o populaţie de circa 350 de locuitori, a fost atestat documentar la 1383. Este locul de naştere al preotului Ioan Ioaneş, unul dintre marii apărători ai dreptei credinţe în faţa încercărilor autorităţilor habsburgice de a-i trece cu forţa pe români la unitaţie. Împodobit cu nimbul mucenicesc, acesta a fost ulterior canonizat devenind Sf. Preot Mărturisitor Ioan din Galeş.

 

În satul în care funcţionează singura moară pe apă din judeţul Sibiu există şi câteva obiective turistice interesante. Unul dintre acestea este Muzeul sătesc care cuprinde o expoziţie pavilionară şi alte două construcţii situate în grădină. În pavilion pot fi admirate atelierele de olar, pălărier, pieptănar şi curelar-cojocar, fiind ilustrate totodată şi aspecte din obiceiurile tradiţionale locale. În grădină sunt expuse o casă sălişteană cu interior specific local, precum şi o stână din secolul al XIX-lea.

Biserica ortodoxă cu hramul “Intrarea în biserică”, datând din jurul anului 1700, reprezintă un alt punct de interes local. Este o biserică-sală cu planul compus dintr-un turn pe faţada de vest, navă dreptunghiulară – subîmpărţită în pronaos şi naos – şi o absidă poligonală, în exterior, mai lată decât nava. Pictura în frescă a fost executată în secolul al XVIII-lea de un meşter necunoscut, iar Pantocratorul din cupolă datează din 1810. Se remarcă decoraţia exterioară formată din frize de arcade pe sub cornişă. Pe faţada de sud a turnului (care pare să fi fost ulterior construită) sunt reprezentaţi în frescă cei trei ierarhi ai bisericii ortodoxe.

Un alt obiectiv turistic îl reprezintă Mănăstirea Foltea, în fapt un schit cu fântână. Ridicat iniţial din lemn, în anul 1923, în memoria ostaşilor căzuţi în primul război mondial, schitul a fost reconstruit, din piatră doi ani mai târziu, graţie protopopului Porcea. În sat există şi un obiectiv memorial “Troiţa eroilor români”. Monumentul, realizat din piatră şi lemn în memoria eroilor români, a fost dezvelit în 1936. Pe faţada troiţei, alături de înscrisul comemorativ “Glorie eternă”, sunt gravate numele a 26 de eroi ai neamului care s-au jertfit în primul război mondial, precum şi numele altor 12 morţi în cea de-a doua conflagraţie mondială.