Manifestări culturale

În Săliște și în satele aparținătoare au loc, pe toată durata anului manifestări culturale de mică și mare amploare, inițiate și/sau susținute de administrația locală în parteneriat cu instituțiile și asociațiile locale și partenere. Evenimentul cheie, însă, care oglindește toată moștenirea culturală și care arată bogăția și spiritualitatea patrimoniului cultural, îl reprezintă Întâlnirea Cetelor de Juni, din luna decembrie a fiecărui an.

Zeci de feciori şi fete din localitățile Mărginimii Sibiului şi din așezările de peste munţi întemeiate de mărgineni se adună în fiecare an, în data de 28 decembrie la Sălişte, la Întâlnirea cetelor de juni. După un obicei vechi de mai bine de o sută de ani, fetele şi feciorii au jucat şi au vornicit pentru ca tradiţiile moștenite de la înaintași să treacă la următoarele generaţii.

Emblematice pentru spațiul cultural săliștean sunt și ansamblurile Reuniunea Română de Cântări și Ansamblul „Mărginenii” – dansuri populare.

Corul Reuniunea Română de Cântări din Săliște reprezintă o veritabilă emblemă a statorniciei, o expresie a vocației pentru arta sunetelor pe care localnicii au moștenit-o, cultivat-o și promovat-o, pe scenele județului, ale țării și a lumii.

Actul de naștere al Reuniunii de Cântări din Săliște era semnat în primăvara anului 1883. Sub bagheta prestigiosului dirijor și compozitor Gheorghe Dima, aceasta s-a afirmat ca o dimensiune permanentă a vieții spirituale sibiene și naționale dând expresie, prin mijloacele artei și ale aleselor disponibilități pentru creație ale mărginenilor, voinței de afirmare a ființei naționale, la vremea cerută, pentru a se redefini în zilele noastre ca un mărgăritar în salba grupărilor artistice ce își reafirmă și remodelează creator adevărata vocație.

Dintre dirijorii de marcă ai Reuniunii amintim pe G. Dima, Iuliu Crișan, Timotei Popovici, Nicolae Oancea, Aron Bogdan, Gheorghe Șoima, Doru Constantiniu, Ioan Vizeteu, Cornel Arion, Nicolae Suciu.

Repertoriul corului cuprinde piese cu caracter patriotic şi prelucrări folclorice aparţinând dirijorilor corului sau diferiţilor compozitori români de renume precum și cântări religioase și colinde. Prezenţă permanentă în mişcarea corală românească Reuniunea Română de Cântări din Sălişte a constituit un exemplu de dăruire în promovarea tezaurului de gen, autohton și străin. În decursul timpului corul a obţinut numeroase premii la diferitele festivaluri corale la care a participat. Ca urmare a bogatei activități desfășurate în perioada postbelică corul este distins în 1959 cu Ordinul Muncii clasa a II a.corul a participat și a fost premiat la toate edițiile festivalului Cântarea Romăniei, glasurile săliştenilor răsunând cu căldură şi sinceritate pe multe scene din ţară şi străinătate (Grecia, Franţa, Ungaria, Republica Moldova).

Ansamblul „Mărginenii” al Casei de Cultură „Onisifor Ghibu” Sălişte, a luat naştere în 15 Ianuarie 2011, din dorinţa unor tineri dansatori, tot sprijinul fiind acordat de Domnul Primar al Oraşului Sălişte. Aceşti tineri au făcut parte înainte din Ansamblul „Ardealul” Sălişte, condus de regretatul Prof. Ioan Oţoiu. Deoarece au rămas foarte puţini, pentru că majoritatea copiilor care se aflau la vremea aceea în acest ansamblu, după examenul de capacitate s-au mutat la licee în Sibiu, repetiţiille desfăşurându-se de obicei în timpul săptămânii, aceştia nu au mai putut lua parte la acestea şi au renunţat. Au mai rămas în ansamblu doar cei care au intrat la liceul din Sălişte.

În ciuda acestora, ansamblul şi-a mai desfăşurat activitatea încă 2 ani, şi pentru că toate au un sfârşit, şi generaţia următoare bătea la uşă, au trebuit să renunţe şi ei, predându-le ştafeta celor mici. Pasiunea pentru port şi dans nu i-a părăsit în acest an de repaus. Aceştia, având o dorinţă arzătoare să ducă mai departe portul şi dansul popular românesc, au apelat la Primarul Oraşului Sălişte. Spunându-i dorinţa, acesta a făcut ca ea să devină realitate în cel mai scurt timp posibil.

 

 

Şi în felul acesta, în data de 15 Ianuarie 2011, Ansamblul „Mărginenii” îşi începe activitatea, condus de coregrafii Olesea şi Ovidiu Sas (dansatori la Ansamblul Profesionist „Cindrelul” Junii Sibiului).

Din ansamblu fac parte aproximativ 45 de tineri. Vârsta celor care activează în ansamblu variază de la 6 ani până la 21 de ani.

Obiceiuri și tradiții

NAŞTEREA, NUNTA ȘI ÎNMORMÂNTAREA. Aceste obiceiuri au în zonă anumite caracteristici speciale; În privinȚa obiceiurilor de nuntĂ, caracteristic pentru această zonă este obiceiul de a se închide drumul nuntaşilor, de a se împodobi porţile tinerilor căsătoriţi cu brad, care sunt conduşi de la mire la naşi și împreună cu naşul la mireasă de un alai de feciori. Se merge apoi la biserică şi de acolo în sala în care se desfăsoară petrecerea.

În timpul petrecerii se fură pantoful miresei, se fură chiar si mireasa, de care trebuie sa aibă grija nașii până la miezul nopţii. Returnarea miresei se face după o târguială prealabilă in fața tuturor oaspeților. Mâncarurile servite au o ordine aparte, ordine ce se păstreaza prin tradiţie din generaţie si este cunoscută din vechime.

Moartea are semne specifice, cum sunt ţipetele unor păsări. Specific este faptul că, indiferent unde se află mortul, clopotele bat pentru el în satul natal.

SĂRBĂTORILE DE IARNĂ

Sărbătorile de iarnă durează 12 zile, începand din ajunul Craciunului și terminând cu sărbătoarea de Sf. Ion pe 7 ianuarie. Colindul începe cu copiii, se continuă cu flăcăiii organizaţi în cete de juni, care reprezintă craii în toate zilele de Craciun. În plus, mai există un colind ce poartă denumirea de pluguşorul nou şi pe care îl spun copii. Junii sunt cei care conduc toate sărbătorile, care organizează baluri şi jocuri în aceste zile, mai puțin în ziua de Bobotează (6 ianuarie). Aceştia colindă în mod special pe primar şi preot, pentru care rostesc urări şi colinde dedicate acestora, dar au versuri speciale şi pentru fete, feciori şi pentru restul gazdelor.

A patra zi de Crăciun se face întrunirea jocurilor, când junii din toate satele Săliştei, din comunele învecinate sau chiar din judeţele apropiate, Alba, Braşov, Gorj, Valcea, se întâlnesc îmbrăcaţi în port popular, în Piaţa Junilor din Sălişte. Aici judele din Sălişte îl întâmpină pe fiecare jude din celelalte sate şi comune, închină din plosca tradiţională; fiecare jude ţine un discurs şi după ce copii interpretează pluguşorul, junii şi junele din toate satele joacă hora unirii.

Lăsatul secului

Lăsatul secului sau intrarea în Postul Paştelui este marcată prin aşa zise Hodaiţe. Acestea sunt focuri aprinse pe dealurile din jurul satelor, în jurul cărora se fac anumite anunţuri şi se satirizează anumite persoane.

Prinsul verilor și al văruțelor

Marchează trecerea de la o vârstă la alta a copiilor între 10-12 ani.

Sângeorzul

Sărbătoare în 23 aprilie, marchează explozia vegetaţiei în natură şi la această sărbătoare se tocmesc ciobanii pentru vărat.

Ispasul

La Ispas, după 15 mai se formează cârdurile de oi.

Sânzâienele –  24 iunie, primul control al laptelui la oi.

  1. Ilie– 20 iulie, se mituiasc mieii(tunsul mieilor)

Macovei – 1 august sau ziua ursului, zi de post, pentru ca ursul sa ţină post.CHILIPII – 15 noiembrie, sau ziua lupului, ca toate celelalte este o sărbătoare la care se leagă foarfecele de tuns oi, ca să fie legată gura lupului.

MAIALURILE – se fac special primăvara şi vara, duminica şi sunt de mai multefeluri: Maialul Meseriaşilor, Maialul pompierilor, al studentilor. La toate acestea se joacă învârtita, jiana, haţegana şi chiar hora.