Obiective turistice

Aceste obiceiuri au în zonă anumite caracteristici speciale:

În privinta obiceiurilor de nunta, caracteristic pentru aceasta zona este obiceiul de a se închide drumul nuntaşilor, de a se împodobii porţile tinerilor căsătoriţi cu brad, care sunt conduşi de la mire la naşi si împreuna cu naşul la mireasa de un alai de feciori. Se merge apoi la biserică şi de acolo în sala în care se desfăsoară petrecerea.

În timpul petrecerii se fură pantoful miresei, se fura chiar si mireasa, de care trebuie sa aiba grija nasii până la miezul nopţii. Returnarea miresei se face după o târguială prealabilă in fata tuturor oaspetilor. Mâncarurile servite au o ordine aparte, ordine ce se păstreaza prin tradiţie din generaţie si este cunoscută din vechime.

Moartea are semne specifice, cum sunt ţipetele unor păsări. Specific este faptul ca, indiferent unde se afla mortul, clopotele bat pentru el in satul natal.

Sărbătorile de iarnă durează 12 zile, începand din ajunul Craciunului ţi terminând cu sărbătoarea de Sf. Ion pe 7 ianuarie. Colindul începe cu copii, se continuă cu flăcăii organizaţi în cete de juni, care reprezintă craii în toate zilele de Craciun. În plus, mai există un colind ce poartă denumirea de pluguşorul nou şi pe care îl spun copii. Junii sunt cei care conduc toate sărbătorile, care organizează baluri şi jocuri în aceste zile, mai putin în ziua de Bobotează (6 ianuarie). Aceştia colindă în mod special pe primar şi preot, pentru care rostesc urări şi colinde dedicate acestora, dar au versuri speciale şi pentru fete, feciori şi pentru restul gazdelor.

A patra zi de Crăciun se face întrunirea jocurilor, când junii din toate satele Săliştei, din comunele învecinate sau chiar din judeţele apropiate: Alba, Braşov, Gorj, Valcea, se întâlnesc îmbrăcaţi în port popular, în Piaţa Junilor din Sălişte. Aici judele din Sălişte îl întâmpină pe fiecare jude din celelalte sate şi comune, închină din plosca tradiţională; fiecare jude ţine un discurs şi după ce copii interpretează pluguşorul, junii şi junele din toate satele joacă hora unirii.

Lăsatul secului sau intrarea în postul paştelui este marcată prin aşa zise Hodaiţe. Acestae sunt focuri aprinse pe dealurile din jurul satelor, în jurul cărora se fac anumite anunţuri şi se satirizeaza anumite persoane.

Marchează trecerea de la o vârstă la alta a copiilor între 10-12 ani.

Sărbătoare în 23 aprilie marchează explozia vegetaţiei în natură şi la această sărbătoare se tocmesc ciobanii pentru vărat.

La Ispas după 15 mai se formează cârdurile de oi.

20 iulie, se mituiasc mieii(tunsul mieilor)

1 august sau ziua ursului, zi de post, pentru ca ursul sa ţină post.

15 noiembrie, sau ziua lupului, ca toate celelalte este o sărbătoare la care se leagă foarfecele de tuns oi, ca să fie legată gura lupului.

se fac special primăvara şi vara, duminica şi sunt de mai multe feluri: Maialul Meseriaşilor, Maialul pompierilor, al studentilor. La toate acestea se joacă învârtita, jiana, haţegana şi chiar hora.